Timiș: Municipalitatea preia Sinagoga din Fabric, care va intra în circuitul turistic și cultural

Primăria Municipiului Timişoara va prelua în administrare Sinagoga Fabric, joi, după ce proiectul de hotărâre a primit avizul consilierilor locali, clădirea clasată în listele de protecţie naţională ca monument istoric urmând să fie redată comunităţii, ca obiectiv turistic şi cultural. După preluarea în administrare, se preconizează efectuarea unor lucrări de întreţinere, reabilitare şi reparaţii la imobil din surse proprii sau atrase din fonduri structurale.

Sinagoga Nouă din Fabric a fost construită între anii 1897-1899 în stil eclectic, cu elemente neo-maure, gotice şi elemente de stil neo-renascentist italian. Preluarea imobilului va avea loc în prezenţa reprezentanţilor comunităţii evreieşti şi a primarului Dominic Fritz.

Comunitatea evreilor a ridicat trei sinagogi în Timişoara, respectiv, în Cetate (1864-1865), Fabric (1899) şi Iosefin (1910), atunci când numărul iudeilor era mai mare. Odată cu trecerea timpului, mulţi dintre iudei au plecat în Israel, iar din miile de etnici au mai rămas circa 300 evrei în vârstă, şi alţii, la fel de puţini, care fac parte din familiile lor. Reducerea numărului comunităţii a redus posibilităţile financiare de întreţinere a lăcaşurilor lor de rugăciune, iar acestea s-au deteriorat.

În primăvara trecută, sunetul shofarului (corn de suflat evreiesc) s-a reauzit în Sinagoga Cetate din Timişoara, redeschisă pentru servicii religioase şi evenimente culturale, după aproape patru decenii de când lăcaşul cultului iudaic a fost desacralizat, ca urmare a scăderii populaţiei evreieşti din oraş.

Istoricul Victor Neumann declara, pentru AGERPRES, că este important să vorbim despre toate construcţiile pe care le avem într-un oraş sau într-o ţară, pentru că tot ceea ce înseamnă monumente istorice, care vin din alte secole, reprezintă patrimoniul României.

„Patrimoniul este multicultural, multiconfesional, fie că vorbim despre biserici ortodoxe, catolice sau sinagogi, toate reprezintă patrimoniu naţional. Este foarte frumos faptul că această Sinagogă a fost restaurată în primul rând pe banii Guvernului României şi ai Primăriei Municipiului Timişoara (în ultimii trei ani, n.r.). Este extrem de important să cunoaştem tot ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 100 de ani sau cu 300 de ani, ce fel de populaţie a fost aici, ce culte au existat. Sunt construcţii monumentale care merită nu doar să fie reparate şi redate comunităţii, ci şi valorificate în sens cultural. Este patrimoniul statului, al naţiunii tot ceea ce se numeşte arhitectură, construcţie”, detaliat Victor Neumann.

Potrivit istoricului, erau comunităţi distincte în fiecare cartier al Timişoarei.

„La o populaţie de 70.000 de locuitori cât avea Timişoara în urmă cu 110 ani, erau cinci sinagogi, ceea ce înseamnă o toleranţă între creştini şi evrei, între toate riturile, am avut întotdeauna o diversitate. Două dintre sinagogi au dispărut, pentru că scăzând numărul populaţiei evreieşti nu s-a mai resimţit nici nevoia oficierii de servicii religioase pentru comunitate”, a explicat Neumann.