Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse amenință Biserica Ortodoxă Română cu „consecințe grave” pentru atacarea teritoriului canonic
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis în ședința din 29 februarie a.c. ca să extindă în forță teritoriul canonic în Republica Moldova și fostele teritorii românești aflate acum în Ucraina. În Moldova se întărește structura Mitropoliei Basarabiei, iar în Ucraina prin înființarea structurii numite Biserica Ortodoxă Română din Ucraina.
Cum era de așteptat deciziile au pornit un adevărat tsunami pe tărâm religios în Rusia, Moldova și Ucraina. Cel mai dur a reacționat până acum Biserica Ortodoxă Rusă prin Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse întrunit la 12 martie a.c. sub conducerea Patriarhului Kiril al Moscovei și al Întregii Rusii. La acest sinod a participat și Mitropolitul Vladimir al Chișinăului și al întregii Moldove, cel care păstorește biserica ortodoxă care ține de Patriarhia Moscovei de pe teritoriul Republicii Moldova și care consideră că e singura biserică ortodoxă care trebuie să existe acolo și care este în conflict deschis cu Mitropolia Basarabiei care ține de Biserica Ortodoxă Română.
Cazul a fost ”judecat” de sinodul bisericii ruse. În Decizia luată s-a atras atenția că s-au încălcat toate canoanele istorice și în termeni foarte duri s-a afirmat că dacă nu revine asupra deciziilor sale Biserica Ortodoxă Română ”va suferi consecințe grave”:
„A JUDECAT hotărârile Sinodului Bisericii Ortodoxe Române din 29 februarie 2024 privind înființarea “Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina” și nerecunoașterea valabilității interdicțiilor canonice impuse clerului Bisericii Ortodoxe din Moldova, acceptate fără scrisori de eliberare către “Mitropolia Basarabiei” a Patriarhiei Române.
Ajutor:
În comunicatul ședinței Sinodului Bisericii Ortodoxe Române din 29 februarie 2024 se menționează că “se declară binecuvântarea, încurajarea și susținerea inițiativelor comunităților ortodoxe române din Ucraina de restabilire a comuniunii cu Biserica Mamă – Patriarhia Română prin organizarea lor legală într-o structură religioasă numită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”, precum și că “toți clericii ortodocși români… din Republica Moldova, revenind la Mitropolia Basarabiei, sunt clerici canonici… și orice sancțiune disciplinară aplicată acestora ca urmare a apartenenței lor la Biserica Ortodoxă Română este considerată nulă și neavenită, potrivit Hotărârii Sinodale nr. 8090 din 19 decembrie 1992 privind înființarea “Mitropoliei Basarabiei”.
Acțiuni similare ale Sinodului Bisericii Ortodoxe Române au primit în mod repetat o evaluare canonică corectă din partea Sinoadelor Episcopilor și a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse:
- în rezoluția Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse din 22 decembrie 1992, adoptată în legătură cu crearea “Mitropoliei Basarabiei” (procesul-verbal nr. 105); poziția Întâistătătorului și a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse cu privire la această problemă a fost aprobată de Sinodul Episcopilor Bisericii Ortodoxe Ruse în 1994;
- la Sinodul Episcopilor din 2004, care a constatat cu îngrijorare apariția informațiilor “despre încercările de extindere a activității Mitropoliei Basarabiei dincolo de granițele Moldovei, ceea ce nu poate decât să agraveze tensiunile interbisericești deja existente”;
- În declarația Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse din 7 noiembrie 2007 (proces-verbal nr. 108) privind înființarea eparhiilor în cadrul “Mitropoliei Basarabiei” pe teritoriul Republicii Moldova și Ucrainei cu centre în orașele Bălți, Cantemir și Dubăsari, unde existau deja episcopi ortodocși hirotoniți legal, iar numele orașelor menționate sunt cuprinse în titlurile episcopilor eparhiali ai Bisericii Ortodoxe din Moldova. În declarația Sfântului Sinod din 7 noiembrie 2007, s-a subliniat, de asemenea, că eparhia Basarabiei de Sud “include “fosta eparhie Belgorod-Nistru și Ismail”, adică o regiune care face parte din Biserica Ortodoxă Ucraineană și are episcopi numiți după aceste orașe”;
- La Sinodul Episcopilor din 2008, care și-a exprimat îngrijorarea cu privire la acțiunile unilaterale ale Patriarhiei Române, care subminează fundamentele tradiționale ale relațiilor dintre Bisericile Ortodoxe și conțin o amenințare la adresa unității ortodoxe în ansamblu.
La 25 octombrie 2023, Sinodul Bisericii Ortodoxe din Moldova (Proces-verbal nr. 11) în baza hotărârilor canonice (Canoanele Apostolice 12, 15, 32, 33; al Sinodului IV Ecumenic, canoanele 11, 13, 20, 23; al Sinodului din Trullo, canonul 17; al Sinodului din Antiohia, canoanele 3, 6, 7, 8, 11; al Sinodului din Laodicea, canoanele 41, 42; al Sinodului din Sardica, canonul 9; al Sinodului de la Cartagina, canoanele 23, 106; Canoanele 15 și 16 ale Sinodului I Ecumenic au caterisit șase clerici care se transferaseră arbitrar la “Mitropolia Basarabiei” a Patriarhiei Române, în clerul căruia fuseseră primiți fără scrisori de eliberare.
Unui număr de clerici ai Bisericii Ortodoxe din Moldova, care ulterior au făcut o tranziție arbitrară similară la “Mitropolia Basarabiei”, li se interzice să slujească până când nu se pocăiesc.
DECIS:
1. Să afirme cu profund regret că hotărârile Sinodului Bisericii Ortodoxe Române menționate mai sus sunt în contradicție directă cu sfintele canoane, în special cu canoanele 11, 12, 31 și 32 ale Sfinților Apostoli, canonul 2 al Sinodului II Ecumenic, canoanele 5 și 8 ale Sinodului III Ecumenic, canonul 13 al Sinodului IV Ecumenic, canonul 17 al Sinoadelor al V-lea și al VI-lea (Trullo), canoanele 13 și 22 ale Sinodului Antiohiei.
2. Să-și exprime dezacordul ferm față de aceste decizii, care, dacă vor fi puse în aplicare în continuare, vor atrage în mod inevitabil consecințe grave atât pentru relațiile bilaterale dintre Bisericile Ortodoxe Rusă și Română, cât și pentru unitatea Bisericii Ortodoxe în ansamblu.
3. Să constate că “clerul ortodox român” menționat în hotărârea Sinodului Bisericii Ortodoxe Române… revenirea la Mitropolia Basarabiei” nu a aparținut niciodată cu adevărat acesteia din urmă, nici Patriarhiei Române în ansamblul ei. Ei au primit preoția în Biserica Ortodoxă Rusă și au fost pedepsiți pentru încălcarea jurământului preoțesc și alte infracțiuni canonice și deloc “din cauza apartenenței lor la Biserica Ortodoxă Română”, căreia nu îi pot aparține din cauza lipsei unei scrisori de eliberare.
4. Să ne amintim că canonul 17 al Sinodului din Trullo prevede că “nici un cleric, în orice măsură, nu va avea dreptul să fie repartizat într-o altă biserică fără demiterea episcopului său”, indicând că oricine încalcă acest canon “va fi expulzat atât el însuși, cât și cel care l-a primit greșit”.
5. Să-l însărcineze pe Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Antonie de Volokolamsk, președintele Departamentului pentru Relații Externe al Bisericii, să studieze în continuare problema acțiunilor Patriarhiei Române și să prezinte propuneri Sfântului Sinod în timp util.
6. Să-și exprime sprijinul pentru Biserica Ortodoxă Ucraineană și Biserica Ortodoxă a Moldovei, Întâistătătorii lor, episcopatul, clerul, monahii și mirenii în legătură cu încălcările necanonice din partea Sinodului Patriarhiei Române.”, se spune în Decizia luată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Ce a decis Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de a atras replica violentă a ortodocșilor ruși
- binecuvântarea, încurajarea și susținerea inițiativelor comunităților ortodoxe românești din Ucraina de a reface comuniunea cu Biserica Mamă, Patriarhia Română, prin organizarea lor juridică în structura religioasă numită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina.
- reafirmarea faptului că toți clericii ortodocși români și păstoriții lor din Republica Moldova care revin în Mitropolia Basarabiei sunt clerici canonici și credincioși binecuvântați, iar orice sancțiune disciplinară îndreptată împotriva lor pe motivul apartenenței lor la Biserica Ortodoxă Română este considerată nulă și neavenită, potrivit hotărârii sinodale nr. 8090 din 19 decembrie 1992.
De menționat că în ultimele luni eparhii întregi din Mitropolia Moldovei (care ține de Moscova) au trecut în masă la Mitropolia Basarabiei (aparține de BOR).