Mucenicul Evlampie şi sora lui, Evlampia, cei doi frați torturați și uciși pentru credință

Sfinţii Mucenici Evlampie şi Evlampia sunt pomeniţi în calendarul creştin ortodox în ziua de 10 octombrie. Aceşti sfinţi mucenici erau frate şi soră şi făceau parte dintr-o familie nobiliară, care avea domeniul în Nicomidia. Amândoi erau creştini.

S-au nascut in Nicomidia fiind frati. In timpul persecutiilor pornite de Maximian acestia, impreuna cu mai multi crestini, au parasit cetatea, ascunzandu-se in munti. Cand Evlampie a trebuit sa mearga in cetate dupa hrana, a vazut afisat pe un perete un edict imperial care proclama prigonirea crestinilor. Pentru faptul ca a rupt acest edict a fost arestat si dus inaintea judecatorului.

Deoarece nu a vrut sa se lepede de Hristos inaintea acestuia, Evlampie a fost supus la multe chinuri. Auzind de chinurile fratelui ei, Evlampia s-a infatisat inaintea judecatorului, marturisind credinta in Hristos. Evlampia a fost la randul sau torturata. In cele din urma, Evlampie a fost decapitat, iar sora sa a murit mai inainte ca sa i se taie capul. Impreuna cu ei au mai fost omorati inca doua sute de crestini.

În timpul persecuţiilor sângeroase declanşate de împăratul roman Diocleţian (284-305) împotriva celor care credeau în Hristos, Fiul lui Dumnezeu, tânărul Evlampie s-a refugiat împreună cu alţi creştini în munţi şi prin ascunzători. Trimis în cetate să cumpere pâine, Evlampie a fost surprins când citea un ordin al autorităţilor afişat deasupra porţilor cetăţii privitor la persecutarea creştinilor. Sfântul Evlampie citea şi râdea, căci considera asta ca o mare nebunie a împăratului, care se înarma, gândea el, nu spre inamicii imperiului, ci spre cei nevinovaţi, încât singur aducea la pustiire împărăţia sa, omorând în chinuri nespuse mulţime de creştini.

Atunci a fost prins, dus la judecată şi chinuit pentru a se lepăda de credinţa în Hristos. Auzind sora lui, Evlampia, cum că fratele ei pătimeşte chinuri pentru Hristos, a alergat acolo, şi, stând în mijlocul adunării, a mărturisit că şi ea este creştină. Au fost amândoi torturaţi şi apoi au fost scoşi în afara cetăţii pentru a fi omorâţi. Sfântului Evlampie i s-a tăiat capul, iar sora sa, Sfânta Evlampia, înainte de a fi ucisă, şi-a dat sufletul său în mâinile Mântuitorului Hristos.