Sărbătoarea instituită din 2024: Aducerea moaştelor Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou la Bucureşti
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis introducerea în calendarul Bisericii Ortodoxe Române a unei noi sărbători închinate Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou. Aducerea moaştelor Sfântului Dimitrie cel Nou la Bucureşti este astfel serbată în mod oficial la data de 13 iulie începând cu anul 2024.
Sfântul Dimitrie cel Nou a trăit la sudul Dunării, în secolul al XIII-lea, în vremea dinastiei româneşti a Asăneştilor sau cel mai târziu pe timpul Cruciadei a patra (1204-1261). Peste câteva sute de ani, pe timpul stăpânirii turceşti în Peninsula Balcanică, moaştele sale neputrezite au fost descoperite în albia râului Lom şi duse în satul Basarabov, din sudul Dunării, în dreptul oraşului Giurgiu. În urma acestei descoperiri, domnul creştin al Ţării Româneşti a trimis meşteri şi bani şi a ridicat acolo o biserică, în care au fost aşezate moaştele Sfântului. În vremea războiului ruso-turc din 1769-1774, generalul rus Petru Saltâcov a trecut Dunărea, călcând Rusciucul şi o serie de sate, între care şi Basarabov.
Găsind moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie, generalul evlavios le-a ridicat şi le-a adus la Bucureşti, aflat sub ocupaţie rusească, şi cu învoirea mitropolitului Grigorie al II-lea (1760-1787) le-a aşezat în Catedrala Mitropoliei, în 13 iulie 1774, cu gândul de a le duce în Rusia. La rugămintea mitropolitului şi a boierului Hagi Dimitrie, biv vel sluger, de a nu înstrăina sfintele moaşte, generalul rus s-a înduplecat şi le-a lăsat închinătorilor bucureşteni, luând cu sine în Rusia numai o mână a Sfântului Cuvios Dimitrie.
Mitropolitul Grigorie al II-lea a hotărât ca prăznuirea Sfântului Cuvios Dimitrie să se facă în fiecare an în ziua de 27 octombrie, numindu-l şi „cel Nou”.
Sfântul Cuvios Dimitrie a fost proclamat ocrotitorul spiritual al Catedralei şi al oraşului Bucureşti de către mitropolitul Filaret al II-lea (1792-1793).