Rechizitoriu, proces și… sentință, pentru fiecare medic ginecolog în parte! pr. Nicolae Tănase de la Valea Plopului: „Nu pot să înțeleg cum o mână poate să dea viață și aceeași mână să o curme!”- VIDEO

Omul, ființă spirituală nemuritoare, care are un destin etern în marele univers al lui Dumnezeu. Poate că nu conștientizăm acest lucru în viața de zi cu zi, însă sunt oameni care reușesc să înțeleagă cu mare finețe și modestie faptul că purtarea de grijă a semenului este primordială în perioadele dificile ale vieții lui. Pentru că despre aceasta este vorba în cele ce urmează: vieți dificile, dar suflete fericite, într-o tabără care, efectiv, produce minuni.

La centrul ProVITA de la Valea Plopului, la momentul vorbirii, se regăsesc – pe lângă părintele paroh, ceilalți preoți și personalul afiliat – sunt 434 de suflete sau „434 de guri, noi așa numărăm”, după cum ne-a mărturisit pr. Nicolae Tănase, pentru că, într-adevăr, un asemenea număr reprezintă o adevărată provocare, din punct de vedere… gastronomic. O provocare zilnică! În acest context, Asociația Fapte, nu vorbe din Sinaia, prezidată de Puiu Stoica și alți antreprenori credincioși din oraș, s-a mobilizat pentru ziua de miercuri, 31 ianuarie și a alimentat – literalmente – centrul de la Valea Plopului. Acțiunea a făcut parte dintr-un obicei mai vechi al asociației, foarte apropiată de centrul în cauză.

S-au meșterit cu acest prilej peste 100 de porții de pizza și au fost donate 2 tone de cartofi, o tonă și jumătate de făină, câte 500 kg de ceapă și morcovi, 250 kg de mere, alături de mai multe tipuri de legume precum păstârnac, țelină, sfeclă roșie, ridichi negre, praz, salata verde, spanac și alte dulcețuri, produse menite să asigure hrana necesară în centru pentru o perioadă. 106 case, din care 68 ocupate, în cele două sate de care se ocupă pr. Nicolae Tănase, în care a înfipt steagul ortodoxiei pentru totdeauna, pentru că așa arată toată regiunea: parcă încremenită în timp, dominată de spiritul rural, modest, credincios, unde în vârful fiecărui deal fie avem o biserică, fie o cruce, un fel de Athos al Prahovei, unde credința te înconjoară la fiecare pas.

Conceptul taberei este simplu: viața primează! Opoziție totală față de avort, abandon și orice greutate a vieții, care trebuie văzută ca pe un dar de la Dumnezeu și deloc altfel. De la vârste fragede și până la studenți la medicină și arhitectură – după cum susține pr. Tănase – centrul modelează caractere și, la final, îi trimite în viață pe cei abandonați, complet pregătiți și reparați sufletește. Probabil ne întrebăm de ce doar 68 de locuințe sunt ocupate, iar altele libere. Ne lămurește pr. Tănase: Pentru că cei mici de astăzi, vor fi cei mari de mâine și, la rândul lor, au nevoie de un acoperiș deasupra capului, pentru familiile lor. Fascinant! Pr. Tănase nu se gândește doar la situația de moment, ci în perspectivă. Practic, cei 434 de oameni de care vorbim astăzi, sunt copiii lui mereu, nu doar în perioada… salvării.

Deschis, cu un fin și dezvoltat simț al umorului, pe chipul pr. Tănase se citește întristarea când vine vorba de avort. Nici nu vrea să audă de așa ceva și – cu titlu de exemplu – aversiunea față de această practică a ajuns până într-acolo unde a făcut… un rechizitoriu, un proces și o condamnare – toate simbolice, evident – a medicilor ginecologi care practică chiuretajul. Sentințele le-a trimis la fiecare în parte, la ei acasă! Poate că nu și-a făcut mulți prieteni cu acest prilej, dar pr. Tănase rămâne neclintit ca o stâncă: Nu poate să înțeleagă cum aceeași mână poate să ajute să dea viață sau să curme o viață! Despre toate acestea, pr. Tănase a fost amabil să ne relateze în cadrul unui amplu interviu: