Patriarhul Daniel: „Catedrala Națională este o carte deschisă de teologie ortodoxă, scrisă în piatră, culoare și lumină!”

„Prin toate elementele ei componente, Catedrala Națională poate fi considerată o carte deschisă de teologie ortodoxă, scrisă în piatră, culoare și lumină, care cheamă la rugăciune și comuniune sfântă”, a subliniat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel într-un articol publicat în Ziarul Lumina de Duminică.În articolul publicat în data de 26 octombrie cu ocazia sfințirii picturii în mozaic a Catedralei Naționale, Preafericirea Sa a tratat mai multe teme, precum: necesitatea publică și liturgică a lăcașului de cult, simbolistica, semnificația spirituală, liturgică și misionară și valoarea de simbol a unui ideal împlinit.

„Arhitectura Catedralei Naţionale ne oferă un spațiu liturgic cruciform, cu planul în formă de cruce latină, având braţul principal mai lung decât celelalte şi reprezentând astfel pelerinajul credincioşilor către Împărăţia lui Dumnezeu, simbolizată de iconostas”, a explicat Părintele Patriarh Daniel.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a subliniat că lăcașul de cult este inima spirituală a unui ansamblu ecleziastic unitar înălțat întru slava Preasfintei Treimi.„Catedrala noastră concentrează în forma ei trei simboluri fundamentale ale arhitecturii ortodoxe: imaginea de corabie, inspirată din Sfânta Scriptură a Vechiului Testament şi din Evanghelii, spațiul cruciform în care se află prezenţa lui Hristos Cel răstignit, înviat şi înălţat la cer, și taina Bisericii de a fi casă a Preasfintei Treimi”.

Părintele Patriarh Daniel a notată că Biserica Ortodoxă Română are acum în Bucureşti o catedrală reprezentativă pentru credinţa majorităţii poporului român și pentru demnitatea sa.„Catedrala nouă din București se numeşte Catedrală Naţională pentru că se află în capitala României, având loc aici şi ceremonii cu valoare de simbol naţional”.

Patriarhul României a specificat că ansamblul Catedralei Naționale a fost construit nu doar din fonduri publice, deoarece mulți bani au provenit din donaţii ale clerului şi credincioşilor ortodocşi români din ţară şi străinătate.„Prin stilul ei arhitectonic tradiţional bizantin şi românesc, aceasta este o sinteză expresivă pentru credinţa majorităţii poporului român. Mozaicurile Catedralei Naţionale includ sfinţi din Ortodoxia universală şi din toate provinciile româneşti, inclusiv sfinţii canonizaţi în anii 2024 şi 2025”.

Sfințirea Catedralei Naționale, un fenomen online: Milioane de români au urmărit imaginile

Sfințirea picturii Catedralei Naționale a generat un val uriaș de reacții și distribuiri în mediul online. Doar pe pagina de Facebook a Agenției de Știri Basilica, postările dedicate evenimentului au strâns milioane de vizualizări, semn al interesului românilor pentru unul dintre cele mai importante momente religioase ale secolului.Slujba de sfințire a fost oficiată duminică, 26 octombrie, de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, împreună cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în prezența șefilor de stat din România și Republica Moldova, a MS Margareta, Custodele Coroanei Române, a membrilor Guvernului și Parlamentului și a reprezentanților misiunilor diplomatice acreditate la București.

Doar în săptămâna 20-26 octombrie, postările Agenției Basilica dedicate sfințirii au depășit 1,8 milioane de vizualizări, cu mii de distribuiri și reacții pozitive. Iar numărul general de vizualizări pe pagina noastră de Facebook a fost de peste 8 milioane.Practic, numărul de vizualizări pe Facebook a crescut cu 150% față de săptămâna anterioară, în top plasându-se galeriile colegilor fotoreporteri de la Basilica.Un reel de Instagram care surprinde sosirea patriarhilor la slujba de Sfințire a avut peste 180.000 de vizualizări și aproape 9.000 de aprecieri.

Pe lângă postările de pe rețelele sociale realizate de Agenția de știri Basilica, evenimentul sfințirii picturii Catedralei Naționale s-a bucurat de atenție și pe alte conturi și pagini din mediul online, unde aprecierile, interacțiunile și vizualizările au fost la fel de numeroase.„Interesul uriaș arată că mesajul Bisericii are un ecou profund în societatea românească atunci când este transmis cu profesionalism și deschidere în mediul digital”, a declarat Arhid. Nicolae Iftimiu, consilier patriarhal coordonator și directorul Agenției de Știri Basilica.

Majoritatea celor peste 150.000 de închinători care au participat la sfințire sau au stat la rând să se închine în altar au scris câte ceva pe rețelele sociale despre participarea lor la acest eveniment unic din viața Bisericii Ortodoxe Române.Unii au făcut selfie, alți au postat alte imagini însoțite de gânduri personale care exprimau bucuria și aprecierea pentru noul edificiu simbolic pentru Biserica și națiunea română.

Fenomenul viral generat de sfințirea Catedralei Naționale confirmă atât importanța prezenței active a Bisericii Ortodoxe Române în mediul digital, cât și interesul românilor pentru viața spirituală și cultura creștină.Evenimentul, la care au participat și susținători, dar și critici ai proiectului, a demonstrat că societatea românească rămâne încă omogenă în plan spiritual – sau, mai bine spus, că noua Catedrală Națională are puterea de a ne uni dincolo de orice ideologii.

Gânduri de la închinătorii în altarul Catedralei Naționale

Pelerini din toată țara au călătorit în Capitală, pentru a se închina în altarul Catedralei Naționale, deschis în mod excepțional în acest scop după sfințirea picturii în mozaic.Până vineri dimineață, peste 140.000 de persoane trecuseră prin altarul sfântului lăcaș.

„Nu te poți sătura să te uiți! Din instinct îți faci semnul crucii. Te minunezi. E ceva magnific – totul e o bijuterie”, a declarat un pelerin din comuna Colceac, județul Prahova, pentru Radio Trinitas.

„Nu sunt cuvinte. Felicitări, a meritat acest efort! Bucuria e până la lacrimi. Toți cei care au contribuit au făcut un mare lucru. Și e bucuria oricărui român, e o dorință de un secol și jumătate!” a adăugat prahoveanul.

O femeie din Rădăuți, județul Suceava, aștepta de șapte ore la rând, fiind venită împreună cu alți credincioși care s-au organizat în acest scop.„Abia așteptăm să ne închinăm. Este extraordinar. Am mai fost și la Kiev, dar cred că întrece ce am văzut acolo”, a spus rădăuțeanca.

„Sunt din Maramureș”, a declarat altă închinătoare, care a așteptat nouă ore să se închine. „Emoție, bucurie, sfințenie și rugăciune. A fost deosebit. Nu sunt obosită. Îmi pare bine că am ajuns și slavă Domnului!”

„Preoții noștri, în fiecare an, când se făcea colectă pentru Catedrala Mântuirii Neamului, contribuiau. Și am dorit să vin și eu aici. Am stat nouă ore. Am știut că mă voi întâlni cu părinții de la noi în Catedrală, pentru că în ea e și părticica pusă de ei – contribuția lor, inclusiv contribuția sufletească, de bucurie și rugăciune”, a adăugat maramureșeanca.

„Cu toate că au fost mulți maramureșeni aici, o să duc maramureșenilor această imagine a Catedralei și o voi pune pe Facebook și voi scrie să vină. Chiar dacă nu se va mai intra în Sfântul Altar, să vină când au posibilitatea, ca să vadă ceva monumental.”

„E raiul Dumnezeu aici!”, a exclamat cu bucurie o credincioasă din Bacău după ce s-a închinat și ea în altarul Catedralei Naționale.

„Să știți, e foarte, foarte frumoasă, dar și multă muncă au fost aici. Și atunci trebuie să mulțumim toți poporului care a ajutat la această sfântă biserică! Dacă mai stau trei zile aici, nu mă plictisesc, că mă uit la sfinți”, a spus un sibian.

O credincioasă vârstnică din Mizil, județul Prahova, a spus că a simțit „o căldură imensă” în Catedrala Națională. „Mulțumim că am trăit și să o vedem așa! Am intrat și acum șapte ani în altar și am zis în gândul meu: Doamne, să mă ții sănătoasă, s-o văd și eu terminată! Și Îi mulțumesc că m-a ținut șapte ani. Au trecut repede!”

Din rândul pelerinilor nu au lipsit nici copiii. „Iubesc biserica aceasta, pentru că e cea mai frumoasă pe care am văzut-o”, a declarat o fetiță pe nume Anita. Iar un băiețel pe nume Victor a spus: „E (o biserică) foarte învățătoare. Învăț ceva de la ea. Sfinții aceștia chiar mă ajută!”