Oaza duhovnicească dintre Munții Bucegi și Piatra Craiului: Mănăstirea Bran, ctitorită pe locul îmbibat de sângele şi osemintele ostaşilor români căzuţi în Marele Război

Înființată inițial drept Schitul Bran (din primăvara anului 2006 până în toamna lui 2013), Mănăstirea Bran este aşezată pe vârful Dealului Balaban, care străjuieşte satul Şimon (arondat comunei Bran – n.r.), într-o zonă de un pitoresc aparte, oferind o impresionantă panoramă asupra celor cinci importante forme de relief care o înconjoară: Masivul Bucegi, Masivul Piatra Craiului, Masivul Postăvaru, Munţii Leaota şi Măgura Codlei. Printr-o altă inspirată potrivire, locul pe care a fost ctitorită mănăstirea este îmbibat de sângele şi osemintele ostaşilor români căzuţi în luptele de rezistenţă purtate de-a lungul culoarului Rucăr-Bran în Primul Război Mondial. De altfel, întru cinstirea jertfei lor şi a tuturor eroilor neamului românesc, a fost înălţată în vecinătatea bisericii o troiţă comemorativă, sfinţită în anul 2009 de către Înalt Preasfinţitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului.

Obştea monahală a reuşit să reconsolideze, restaureze şi reîmpodobească integral biserica principală, adusă, în urma unor ample şi susţinute eforturi, la forma actuală în anul 2009, atunci când a şi fost sfinţită (la 30 iunie) de către Mitropolitul Ardealului. Totodată, începând cu primăvara anului 2007, au fost demarate lucrările de construcţie a ansamblului monastic propriu-zis, situat în spatele bisericii mari. În vara lui 2012, s-au inaugurat astfel chiliile călugăreşti, trapeza şi bucătăria de la parterul clădirii, Părintele Mitropolit Laurenţiu sfinţind cu acelaşi prilej (8 iulie) şi paraclisul încorporat noii clădiri şi destinat săvârşirii slujbelor din zilele de rând. Etajul se află actualmente la stadiul amenajărilor finale, biblioteca și atelierele fiind deja funcționale. Drept urmare firească a dezvoltării activităților pastoral-misionare și administrativ-gospodărești ale Schitului Bran, la 28 octombrie 2013 Sinodul Mitropolitan al Ardealului îi conferă statutul de mănăstire. Astfel, prin Decizie Mitropolitană, la 1 noiembrie 2013 ia ființă Mănăstirea Bran. Biserica mare prăznuieşte ca hram Soborul Sfinţilor Apostoli (30 iunie), în vreme ce hramul paraclisului este Duminica Sfintelor Mironosiţe.

Biserica mare, închinată Soborului Sfinţilor Apostoli (30 iunie), a fost reconsolidată, restaurată şi reîmpodobită integral în urma unor eforturi ample şi susţinute, iar la 30 iunie 2009 a şi fost sfinţită de către Mitropolitul Laurenţiu al Ardealului. Tot atunci, în vecinătatea bisericii a fost sfinţită şi o troiţă comemorativă, înălţată întru cinstirea jertfei ostaşilor români căzuţi în luptele de rezistenţă purtate de-a lungul culoarului Rucăr-Bran în Primul Război Mondial. În pronaosul bisericii sunt așezate spre închinare, într-o răcliţă de lemn, părticele din Sfintele Moaște ale Sfântului Sfințit Mucenic Teodosie de la Brazi şi ale Sfinților Cuvioși Mucenici din Muntele Sinai. Ansamblului monastic propriu-zis, situat în spatele bisericii mari, a fost ridicat din primăvara anului 2007 până în vara lui 2012. Pe 8 iulie 2012, Înaltpreasfinţitul Laurenţiu a sfinţit paraclisul „Duminica Sfintelor Mironosiţe”, încorporat noii clădiri ce cuprinde chiliile, trapeza şi bucătăria la parter, iar la etaj ‒ biblioteca şi ateliere pentru sculptură şi iconografie. Stareţa mănăstirii este monahia Taisia Vulpoiu, iar duhovnic este părintele Policarp Stoian.

Simplitatea stilului construcţiei, turnul bisericii care te duce cu gândul la un turn de observaţie, liniştea locurilor şi panoramele spectaculoase te vor cuceri. Locația reprezintă un motiv foarte bun de plecat într-o drumeţie, pe jos sau cu bicicleta: urmează traseul marcat cruce albastră care porneşte de la biserica din satul Şimon. Se poate ajunge şi cu maşina, dar drumul are şi nişte porţiuni mai offroad…

Mănăstirea Bran poate fi vizitată zilnic, potrivit unui program dependent de fiecare sezon al anului, care variază de la intervalul orar 9 – 19 în perioada de vară, la intervalul orar 9 – 17, în perioada de iarnă. Potrivit programului liturgic al Mănăstirii Bran, în zilele de rând (non-duminicale și non-sărbătorești) ale săptămânii slujbele se săvârşesc la paraclisul destinat exclusiv obştii monahale și aflat în incinta corpului de chilii, în intervalul orar nocturn când așezământul este închis vizitatorilor. În duminici, slujba de dimineaţă este oficiată în biserica mare a mănăstirii, de la orele 8:00, debutând cu canonul și acatistul zilei. Dumnezeiasca liturghie se săvârșește cu începere de la ora 8:30. La sărbătorile mari (consemnate cu roșu în calendarul bisericesc) care se întâmplă în zilele lucrătoare ale săptămânii (de luni până vineri inclusiv), canonul și acatistul zilei se oficiază de la orele 5:00 ale dimineții, iar dumnezeiasca liturghie la ora 5:30, în biserica mare a mănăstirii. Ritmul părtăşiei vieţuitorilor la sfintele taine ale spovedaniei şi euharistiei este continuu, iar rânduiala duhovnicească personală constă cu precădere în practicarea rugăciunii lui Iisus îngemănată cu lectura sfintei scripturi şi a scrierilor filocalice şi patristice. De asemenea, programul zilnic include servirea a două mese de obşte, care exclud consumul de carne. Toți pelerinii sunt bineveniți să primească sfânta euharistie în duminici și sărbători, atâta timp cât dobândesc binecuvântarea expresă a propriului părinte duhovnic, se pregătesc după cuvenita rânduială și participă la întreaga slujbă a dumnezeieștii liturghii.

Pe parcursul vizitării întregii incinte a mănăstirii, sunt strict interzise:

• Adoptarea unei ţinute vestimentare indecente;
• Tulburarea liniştii şi bunei cuviinţe, în orice modalitate;
• Pătrunderea în zonele indicate ca restricţionate;
• Fumatul şi consumul de băuturi sau alimente;
• Însoţirea cu animale de companie;
• Accesul în biserică fără curăţirea prealabilă a încălţămintei;
• Utilizarea dispozitivelor de înregistrare foto/video/audio, fără acordul expres al obştii monahale;
• Utilizarea telefoanelor mobile în timpul săvârşirii dumnezeieştilor slujbe;
• Sărutarea sfintelor icoane şi odoare din biserică, având buzele acoperite de ruj;
• Închinarea la icoane, aducerea pomelnicelor la altar şi aprinderea lumânărilor în timpul dumnezeieştii liturghii;
• Încălcarea cuvenitei rânduieli a şederii în timpul slujbei: bărbaţii de-a dreapta şi femeile de-a stânga;

Nerespectarea cu stricteţe a tuturor acestor reguli va atrage suspendarea imediată a accesului în incintă, şi poate genera eventuale răspunderi în faţa legiuirilor bisericeşti sau civile.