O pâine pe care apare Hristos, veche de 1300 de ani, descoperită în Turcia
Arheologii din sudul Turciei au scos la lumină cinci pâini bizantine uimitor de bine conservate, vechi de aproape o mie trei sute de ani — una dintre ele purtând o inscripție greacă și imaginea Mântuitorului Hristos, informează Greek Reporter.Descoperirea a fost făcută în vechiul oraș grec Eirenopolis (Εἰρηνούπολις), situat pe locul actualei localități Topraktepe, în districtul Ermenek din provincia Karaman. Potrivit specialiștilor, artefactele oferă o perspectivă rară asupra vieții spirituale și culturale din Anatolia creștină timpurie.
Cele cinci pâini, carbonizate dar intacte în formă și detalii, datează din secolele VII–VIII d.Hr.. Arheologii spun că s-au conservat datorită unor condiții excepționale care au împiedicat degradarea în timp.Obiectele sunt acum considerate printre cele mai bine păstrate mostre de pâine descoperite vreodată în Anatolia, oferind o fereastră rară spre viața cotidiană în care credința, arta și ritualul se împleteau.Una dintre pâini iese în evidență prin decorația sa detaliată. Pe suprafața ei se poate citi o inscripție greacă care, tradusă în engleză, spune: „Cu recunoștință către Iisus cel Binecuvântat.”Alături, apare imaginea lui Hristos.
Specialiștii în epigrafie confirmă traducerea și cred că textul reprezintă o rugăciune sau o formă de mulțumire. Folosirea limbii grecești – limbă liturgică și administrativă a Imperiului Bizantin – arată cât de puternice erau legăturile culturale și religioase ale regiunii cu tradițiile elenistice și creștine.
Spre deosebire de imaginea obișnuită a lui „Hristos Atotputernicul” (Pantokrator), figura de pe această pâine Îl prezintă pe Iisus drept „Semănător” sau „Lucrător al pământului”. Arheologii cred că această reprezentare reflectă importanța muncii și a fertilității în teologia vremii.Imaginea trimite la Pilda Semănătorului din Noul Testament, simbolizând răspândirea credinței asemenea semințelor și legătura dintre harul divin și efortul omenesc.Alte pâini descoperite la Eirenopolis prezintă amprente de cruci, semn că ar fi putut fi folosite ca pâine euharistică în ritualurile creștine timpurii.Specialiștii explică faptul că astfel de simboluri sunt caracteristice tradiției liturgice ortodoxe, în care pâinea dospită – numită prosforon (προσφορά) – era marcată cu inscripții sacre înainte de a fi oferită în timpul Sfintei Liturghii.
Descoperirea arată cum limba greacă, credința și hrana zilnică se contopeau în viața bizantinilor din Anatolia. Pâinea descoperită nu este doar un artefact alimentar, ci și o mărturie a devoțiunii și identității spirituale a unei comunități.Oficialii turci și cercetătorii implicați descriu descoperirea drept una dintre cele mai importante din ultimii ani, o dovadă vie a influenței durabile a limbii grecești și a simbolismului ortodox în inima Anatoliei.Pâinea bizantină cu inscripție greacă și chipul lui Hristos devine astfel o legătură palpabilă între credința de odinioară și moștenirea comună a lumii bizantine vorbitoare de greacă.
