Moșii de toamnă: Cea mai puternică rugăciune rostită pentru cei adormiți

Biserica Ortodoxă a rânduit să se facă pomenirea celor adormiţi în prima sâmbătă din luna noiembrie, zi cunoscută în tradiţia românească şi ca „Moşii de toamnă”. De aceea, în toate lăcaşurile de cult va fi oficiată în ziua de 4 noiembrie, după Sfânta Liturghie, o slujbă de pomenire pentru cei trecuţi la Domnul. Sâmbăta Moşilor de Toamnă este ziua în care Biserica Ortodoxă îi pomeneşte pe cei adormiţi. În sfintele lăcaşuri, preoţii se roagă împreună cu rudele celor adormiţi, care aduc bucate spre a fi sfinţite, aşa numite jertfe văzute, precum colivă, colaci, vin, dar şi lumânări sau tămâie. 

În Biserica Ortodoxă Română există trei sâmbete destinate pomenirii celor adormiţi sau, cum se mai spune în popor, „ale moşilor”. Prima dintre ele este Sâmbăta Moşilor de iarnă, care este precedată de lăsatul secului de carne, Sâmbăta Moşilor de vară este cea de-a doua, iar Sâmbăta Moşilor de toamnă este cea de-a treia, şi este legată de sărbătoarea Sfântului Dimitrie, Izvâtorul de Mir.

Biserica şi-a manifestat întotdeauna grija faţă de cei care au plecat în veşnicie, consacrându-le ziua de sâmbătă pentru pomenirea generală a morţilor, dar în special, sâmbăta dinaintea Înfricoşătoarei Judecăţi, Sâmbăta Rusaliilor şi prima sâmbătă a lunii noiembrie sunt rânduite pentru pomenirea moşilor şi strămoşilor noştri cei din veac adormiţi, zile care poartă denumirea de moşii de iarnă, moşii de vară şi moşii de toamnă.

Potrivit Sfântului Ioan Gură de Aur, încă din vremea Sfinţilor Apostoli se ţineau zile de pomenire a strămoşilor adormiţi cu nădejdea fericirii veşnice. Astfel de zile pot fi identificate în jurul secolului al VI-lea, când s-a făcut fixarea definitivă a pericopelor biblice citite în cursul anului bisericesc.

De Moșii de Toamnă, credincioșii duc la biserică vin, colivă, prescură, dar și alte pachete pregătite de acasă pe care credincioșii le oferă celor nevoiași. Printre alimentele pe care le puteți oferi de pomană se regăsesc plăcintele cu mere, brânză sau dovleac și fructele de toamnă, cum ar fi mere, pere, gutui sau struguri. Credincioșii care doresc să ofere de pomană familiilor nevoiașe din satul natal sau pur și simplu întâlnite la colț de stradă, atunci prepară feluri de mâncare pe care merge și le oferă celor necăjiți. În zona Munteniei, pe lângă coliva oferită de pomană, oamenii mai pun lângă aceasta și un ban, iar cel care le primește va avea să fie ferit de rele în tot restul anului.  Pe lângă mâncare, oamenii dau de pomană și lumânări aprinse, pentru ca cei plecați dintre noi să aibă lumină pe lumea cealaltă, dar oferă și îmbrăcăminte celor care au nevoie.  

Credincioșii respectă o serie de tradiții în Sâmbăta Morților sau ziua numită și cea a Moșilor de toamnă. Astfel că, pe lângă alimentele pe care le oferă de pomană credincioșii celor nevoiași, aceștia merg la biserică și participă la slujbe în cinstea celor adormiți. Rugăciunile rostite în această zi au scopul de a ierta păcatele celor decedați și de a-i ajuta să își găsească liniștea într-o lume mai bune. Când vine vorba de activitățile din gospodărie, femeile nu au voie să măture în această zi, pentru ca praful să nu ajungă în ochii celor adormiți, și nici nu au voie să spele sau să arunce gunoiul pentru ca acestea să nu ajungă în mâncarea celor adormiți.  

În privinţa aceasta sunt rugăciuni alcătuite pentru sufletele celor adormiţi şi în Evhologhiul lui Serapion de Thmuis (Egipt) din secolul al IV-lea, în care se spune: „Te rugăm Dumnezeule şi pentru cei adormiţi, a căror pomenire s-a făcut, sfinţeşte aceste suflete, căci tu pe toate le cunoşti; sfinţeşte-i pe cei adormiţi în Domnul şi numără-i cu puterile Tale cele sfinte (îngerii) şi dă-le lor şi sălăşluire întru împărăţia Ta”.

Despre obiceiul de a face rugăciuni de mijlocire pentru cei morţi sunt menţionări la Sfinţii Părinţi şi Scriitori bisericeşti din secolul al II-lea, la Sfântul Ignatie al Antiohiei, Tertulian, Sfântul Ciprian al Cartaginei, apoi începând cu secolul al IV-lea mărturiile devin numeroase, dintre cei mai importanţi Sfinţi Părinţi poate fi menţionat Sfântul Ioan Gură de Aur. Ierarhul antiohian îl defineşte pe om drept „împrumut cu dobândă vremelnică a vieţii: datorie fără amânare a morţii” şi prin aceasta îi arată efemeritatea, căci el este „astăzi în bogăţie, mâine în mormânt. Astăzi îmbrăcat cu profir, iar mâine dus la mormânt”.

„Astăzi în multe avuţii, iar mâine în coşciug. Astăzi cu cei ce-l linguşesc, iar mâine cu viermii. Astăzi este, iar mâine nu mai este”, şi îndeamnă la purtare de grijă pentru folosul celor care au răposat: „Să le dăm lor ajutorul ce li se cuvine, adică milostenii şi prinoase, căci aceasta le aduce uşurare, mare câştig şi folos”.

Cea mai puternică rugăciune de Moșii de toamnă, pentru mântuirea celor adormiți

Pomenește, Doamne, pe cei ce întru nădejdea învierii și a vieții celei ce va să fie au adormit, părinți și frați ai noștri și pe toți cei care întru dreapta cre­dință s-au săvârșit, și iartă-le lor toate greșelile pe care cu cuvântul sau cu fapta sau cu gân­­dul le-au săvârșit, și-i așază pe ei, Doamne, în locuri lumi­noase, în locuri de verdeață, în locuri de odihnă, de unde au fugit toată dure­rea, întristarea și sus­­pinarea, și unde cercetarea Feței Tale veselește pe toți sfinții Tăi cei din veac.

Dăruiește-le lor și nouă Împă­răția Ta și împărtășirea bunătăților Tale celor negrăite și veș­nice și des­fătarea vieții Tale celei ne­sfâr­șite și fericite.

Că Tu ești învierea și odihna ador­­­mi­ților robilor Tăi (numele), Hris­toase, Dumnezeul nostru, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte și Prea­sfân­tului și Bunului și de viață făcă­to­ru­lui Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Cu sfinții odihnește, Hristoase, su­fle­tele adormiților robilor Tăi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit!

Obiceiuri pe 4 noiembrie

De Moșii de toamnă sau Sâmbăta Morților se știe din popor că este bine să dai de pomană colaci și colivă și să te rogi pentru persoanele apropiate care au trecut în neființă. În acest an, în Biserica Ortodoxă, pomenirea tuturor celor trecuți la cele veșnice, slujba cunoscută în popor sub denumirea de Moșii de toamnă are loc pe data de 4 Noiembrie 2023. E o zi de pomenire înainte de începerea Postului Nașterii Domnului. În această sâmbătă, ne rugăm ca și cei adormiți întru Domnul să primească harul pe care noi îl dobândim la sărbătoarea Nașterii Domnului.

Pomenirea generală a celor adormiți în această zi se adaugă celorlalte două pomeniri generale a mortilor: Moșii de vară și Moșii de iarnă. Slujbele de pomenire pentru cei trecuți la cele veșnice poartă denumirea de parastas. Acest cuvânt provine din limba greacă și înseamnă înfățișare înaintea cuiva, mijlocire.

În calendarul nostru creștin, în fiecare sâmbătă este considerată zi de pomenire a morților. Biserica și-a manifestat întotdeauna grija față de cei care au plecat în veșnicie, rânduind cântări speciale în amintirea acestora. Însă, nu doar sâmbata putem înălța rugăciuni pentru cei morți către Dumnezeu, ci în fiecare zi putem să ne amintim de cei adormiți și să-L rugăm pe Dumnezeu să le dăruiască odihnă intru fericire, conform Bisericii.

Pregătirile pentru Moșii de Toamnă se fac încă din Ajun, de vineri. Trebuie să ai toate lucrurile gata pentru a le duce la biserică a doua zi. Conform credințelor populare, în această zi nu este bine să mergi la fântână şi nici să treci printr-o răscruce de drumuri izolată, întrucât pe acolo trec duhuri necurate și trebuie să te ferești de ele. Cine nu ţine cont de acest lucru va avea ghinion până la sfârşitul anului.