Misterele „Bibliei de la București”: Cum a fost scrisă și cum a ajuns carte de căpătâi a României

„Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură”, zisă şi „Biblia de la Bucureşti”, tipărită în timpul lui Şerban Cantacuzino la 1688, traducere din limba greacă în limba română de Radu şi Şerban Greceanu, a fost adjudecată în Licitaţia de Cărţi Importante, organizată miercuri de Artmark, la preţul de 36.250 de euro. Lotul a avut un preţ de pornire de 10.000 de euro.

Biblia de la Bucureşti a fost pentru prima dată tradusă integral în limba română din iniţiativa domnitorilor Ţării Româneşti Şerban Cantacuzino (1678-1688) şi Constantin Brâncoveanu (1688-1714) care au finanţat în totalitate tipărirea lucrării şi care sunt menţionaţi pe pagina de titlu. Pagina de gardă a primei ediții are următorul cuprins:

„Biblia, adecă Dumnezeiasca scriptură. Care s-au tălmăcit dupre limba elinească spre înțăleagerea limbii rumânești, la porunca Prea bunului creștin și luminatului domn IOAN ȘERBAN CANTACOZINO BASARAB VOEVOD, și cu îndemânarea dumnealui COSTANDIN BRÂNCOVEANUL marele logofăt. Tipăritu-s-au întâiu în scaunul Mitropoliei Bucureștilor, în vreamea păstoriei Preasfințitului părinte Chir Theodosie, mitropolitul țării si exarhul laturilor. Și pentru cea de obște priință s-au dăruit neamului rumânesc, la anul de la Facerea lumii 7197, iară de la Spăsenia lumii 1688, în luna lui noiemvrie în 10 zile.”.

Cum a fost tipărită „Biblia de la București”

Opera este publicată în varianta formatului mare, tip „in folio”. Pe fiecare pagină textul apare sub forma a două coloane, cu litere chirilice de mici dimensiuni. Cerneala utilizată este de două culori, negru şi roşu. Pe fiecare pagină apar iniţiale marcate vizibil, stilizate, cu cerneală neagră.

Un volum cuprinde 938 pagini iar hârtia este fabricată manual. Titlul este bogat, încadrat într-un chenar floral stilizat şi cuprinde o referire la traducerea din limba greacă. Pe verso-ul foii de titlu se observă stema de epocă a Ţării Româneşti, acvila cu crucea în cioc, aflată într-un medalion oval. Coperţile sunt din lemn de tei îmbrăcate în piele iar cotorul este împărţit în cinci registre decorate cu motive vegetale stilizate. Coperţile au fost restaurate, probabil la sfârşitul secolului al XIX-lea, şi au fost integrate fragmentele originale de piele.

Biblia de la București a avut o largă răspândire pe întreaga suprafață a României actuale, în Țara Românească, Moldova și Ardeal. Exemplare ale Bibliei de la București au circulat și în afara granițelor Țărilor Române. De pildă, un exemplar al ei a fost înmânat fostului mitropolit Dosoftei, aflat atunci în surghiun în Polonia. Un alt exemplar al acestei Biblii, care a aparținut cândva Papei Benedict al XIV (1740-1758), se află astăzi în Biblioteca Universității din Bologna.

Biblia lui Șerban Cantacuzino este pentru ortodoxia românească o carte fundamentală, care a furnizat poporului textul integral al Bibliei. Din punct de vedere literar, importanța sa este deosebită pentru dezvoltarea limbii literare române. Biblia lui Șerban fixează definitiv drumul pe care avea să-l urmeze limba scrisă bisericească. Ea a utilizat tradiția fonetică a textelor lui Coresi, Varlaam și Simion Ștefan, îmbogățind lexicul și îmbunătățind sintaxa. Este un rezultat al prelucrării graiului moldovenesc din traducerea lui Milescu, ardelean din Noul Testament al lui Simion Ștefan și muntean din intervențiile fraților Greceanu. Biblia apare în istorie ca un simbol de unitate națională, deoarece circulația sa intensă și efortul depus pentru tipărirea ei au contribuit la conservarea unității de limbă a românilor.