Lumina Sfântă, adusă de la Ierusalim într-o candelă gravată special. Pogorârea la Biserica Sfântului Mormânt, una dintre cele mai mari minuni ale creștinătății

Astăzi, 19 aprilie, după ce Lumina Sfântă se va aprinde la Ierusalim, o delegaţie va porni cu candela sfântă către ţara noastră. Tradiţia aducerii candelei sfinte continuă în ţara noastră, pentru al 17-lea an la rând. Lumina Sfântă va fi adusă de la Ierusalim, într-o candelă gravată special.

„Ieșim pe poarta specială de acces, Poarta Jaffa, unde așteaptă și celelalte delegații ortodoxe ale țărilor creștine. Grecia, Rusia, Serbia, Bulgaria, Polonia. Delegațiile pleacă într-o coloană oficială organizată de autoritățile israeliene către Aeroportul Ben Gurion. Acolo așteaptă aeronavele speciale, iar ordinea plecării este în funcție de distanța parcursă”, spune Teofil Anastăsoaie, Reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte.

Candela este cizelată în argint şi special lucrată la atelierul de obiecte bisericeşti al Patriarhiei Române. Pe fiecare dintre laturi este gravat câte un însemn.

„Este gravat mormântul Domnului Iisus Hristos, unde se aprinde această lumină, urmată de două litere ‘AT’, care este însemnul Sfântului Mormânt și stema Patriarhiei Române, cu cei doi îngeri și cu inscripția specială: ‘Paște oile mele!’”, mai spune Teofil Anastăsoaie. Aeronava porneşte de la Ierusalim spre Bucureşti, după ora 16:30. După ora 18:00, pe Otopeni va ateriza aeronava, iar de aici va pleca spre toate parohiile din țară, dar și către Chișinău.

Traseul stabilit de biserică

Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim, sâmbătă seara, de superiorul Aşezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, şi va fi oferită delegaţilor eparhiilor prezenţi la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă”. Ulterior, prin intermediul protopopiatelor, centrele eparhiale vor distribui Lumina Sfântă fiecărei parohii din cadrul lor, a informat Biroul de presă al Patriarhiei Române. Și în acest an, Lumina Sfântă va fi dusă, prin intermediul unui delegat al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, de la București la Chișinău, unde va fi oferită parohiilor din Mitropolia Basarabiei. Sfânta Lumină va fi primită la Catedrala Patriarhală, în jurul orei 19:00, de Patriarhul Daniel.

„Aducerea şi oferirea Sfintei Lumini de la Ierusalim tuturor parohiilor din cuprinsul Patriarhiei Române constituie, aşadar, atât o mărturie a unităţii ecleziale, cât şi o manifestare a bucuriei pascale împărtăşite cu ocazia marelui praznic al Învierii Mântuitorului Iisus Hristos”, subliniază BOR.

Arhiepiscopul Tomisului, Înalt Prea Sfinţitul Teodosie, va aduce Sfânta Lumină din largul Mării Negre în Portul Tomis şi o va oferi apoi credincioşilor în apropierea altarului de vară al Catedralei Arhiepiscopale. Primăria Constanţa anunţă că va fi restricţionată circulaţia rutieră în zonă.

Reprezentanţii Arhiepiscopiei Tomisului au anunţat că, sâmbătă, în jurul orei 23.25, IPS Teodosie va aduce Sfânta Lumină din largul Mării Negre în Portul Tomis. El va porni apoi într-o scurtă procesiune, urmând ca de la ora 23.40 să ofere Sfânta Lumină credincioşilor prezenţi în apropierea altarului de vară al Catedralei Arhiepiscopale ”Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Constanţa. Slujba va continua în aer liber, de la ora 00:00, cu oficierea Canonului Învierii, iar apoi, în interiorul catedralei, va fi săvârşită Sfânta Liturghie.

Inaugurată de Patriarhul Daniel în anul 2009, tradiţia aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim în Sâmbăta Mare continuă şi în Anul Centenar al Patriarhiei Române.

Lumina Sfântă este considerată un miracol al ortodoxiei, care se întâmplă în fiecare an de Paşte la Ierusalim, în timpul Vecerniei Mari din Sâmbăta Mare, între orele 12:30 şi 14:30, când deasupra Sfântului Mormânt se aprinde un foc care se pogoară din cer, manifestându-se diferit în fiecare an şi care, în primele minute, nu frige. Lumina este adusă credincioşilor de Patriarhul Ierusalimului.

Sfântul Mormânt este inspectat încă din Vinerea Mare, imediat după Prohod. Cei care fac această verificare – pentru a nu exista nicio bănuială de înscenare – sunt poliţişti civili, care nu sunt creştini. De obicei, aceştia sunt trei: un arab, un turc şi un reprezentant al Statului Israel. Rolul lor este de a inspecta încăperea Sfântului Mormânt pentru a nu exista vreo sursă de foc. De asemenea, îi controlează corporal pe cei care vor pătrunde acolo în momentul ceremoniei religioase. Apoi, la momentul potrivit, luminile se sting, uşa se sigilează, iar la intrare rămân doar gardienii.

După desfăşurarea slujbei, Patriarhul Ierusalimului, îmbrăcat doar cu un stihar alb, cu epitrahil şi brâu, se îndreaptă spre Sfântul Mormânt. La intrare, el este controlat de poliţişti în prezenţa martorilor care aparţin tuturor confesiunilor. Patriarhul desigilează intrarea în Mormânt şi pătrunde în prima încăpere, în Capela Îngerului, însoţit – conform tradiţiei – numai de un arab de religie islamică. Mai departe, patriarhul intră singur în încăperea propriu-zisă a Mormântului şi îngenunchează în faţa lespedei. Ulterior, după rugăciune, cei prezenţi în biserică au adesea prilejul să observe o lumină precum un fulger, care vine prin cupola aflată deasupra Capelei Sfântului Mormânt. Pelerinii compară această lumină cu un glob care se împrăştie în mici bucăţi. Această lumină ajunge până la lespedea Sfântului Mormânt, aprinzând astfel vata presărată deasupra.

Rolul patriarhului este de a lua în mâini această vată aprinsă şi a o aşeza în două cupe de aur. Apoi se întoarce în Capela Îngerului şi aprinde două mănunchiuri de câte 33 de lumânări, apoi iese şi împarte lumina credincioşilor.

Proces chimic sau miracol al credinței?

Pogorârea Sfintei Lumini în Sâmbăta Mare, la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, este considerată de milioane de credincioși ortodocși una dintre cele mai mari minuni ale creștinătății. Cu toate acestea, în ultimii ani, evenimentul a fost în centrul unor controverse și dezbateri, atât în mediile religioase, cât și științifice. Tradiția spune că în fiecare an, în ajunul Paștelui Ortodox, o lumină divină coboară din cer și aprinde vata așezată pe piatra Sfântului Mormânt, în locul unde a fost așezat trupul lui Iisus. Lumina ar avea o natură supranaturală – în primele minute nu arde și poate fi atinsă fără a provoca vătămări. Totuși, criticii acestui fenomen susțin că nu există dovezi clare ale caracterului supranatural al pogorârii luminii și că totul ar fi parte a unei tradiții simbolice, menite să inspire și să întărească credința.

S-a vehiculat inclusiv ipoteza unei aprinderi controlate sau a utilizării unor metode care nu pot fi verificate din cauza accesului restricționat în interiorul Mormântului.

Biserica Ortodoxă a respins în mod constant acuzațiile legate de o eventuală înscenare, afirmând că verificările riguroase făcute de autoritățile israeliene, arabe și turcești înainte de intrarea Patriarhului în Sfântul Mormânt exclud orice formă de manipulare. De asemenea, reprezentanții Bisericii susțin că lumina este un dar ceresc oferit credincioșilor ca semn al Învierii.

Unii cercetători vin cu o altă explicație. Patriarhul care intră în Mormântul Sfânt ca să ia Lumină este controlat la intrare de către autoritățile din Ierusalim pentru a nu avea ascuns surse de a crea foc. Se pare, însă, că secretul stă în lumânările pe care acesta le ia cu el. Acestea sunt impregnate cu fosfor. În contact cu aerul umed, fosforul tinde să ia foc spontan.

În 2005, într-o demonstrație live la televiziunea greacă, Michael Kalopoulos, autor și istoric al religiei, a înmuiat trei lumânări în fosfor alb. Lumânările s-au aprins în mod spontan după aproximativ 20 de minute, datorită proprietăților de aprindere ale fosforului alb, atunci când intră în contact cu aerul.

Din punct de vedere științific, dacă fosforul este dizolvat într-un solvent organic adecvat, autoaprinderea este întârziată până când solventul se evaporă aproape complet. Experimentele repetate au arătat că aprinderea poate fi amânată pentru o jumătate de oră sau mai mult, în funcție de densitatea soluției și solventul utilizat. În ciuda controverselor, pogorârea Sfintei Lumini continuă să atragă mii de pelerini în fiecare an, pentru care minunea nu are nevoie de explicații științifice. Pentru aceștia, experiența spirituală și simbolismul luminii Învierii sunt mai puternice decât orice îndoială.