„Colaboratori ai lui Hristos”: Sfântul Acvila și soția sa, Priscila, găzduitori generoși ai primilor creștini

Sfântul Apostol Acvila și soția sa Priscila sunt personaje importante menționate în Biblie, în special în Noul Testament. Ei sunt adesea menționați împreună și sunt cunoscuți pentru activitatea lor misionară și de sprijinire a Bisericii primare. Acvila și Priscila sunt prezentați în mai multe pasaje biblice, cel mai notabil fiind în cartea Faptele Apostolilor și în scrisorile Sfântului Pavel. Aceștia au fost discipoli apropiați ai lui Pavel și parteneri în lucrarea sa misionară.

Numele lor apar pentru prima dată în Faptele Apostolilor 18:2, unde este menționat că au fost expulzați din Roma de către împăratul Claudius, împreună cu toți iudeii. Apoi, Pavel îi întâlnește la Corint, unde se alătură echipei sale de lucrare. Acvila și Priscila au fost deosebit de implicați în răspândirea creștinismului și în stabilirea bisericilor locale.

Este important de menționat că Acvila și Priscila nu erau doar lucrători misionari, ci și găzduitori generoși ai altor creștini și ai lucrătorilor misionari. Ei și-au pus casa la dispoziția Bisericii și au jucat un rol activ în instruirea altora în credință. De asemenea, ei au avut o influență semnificativă în viața Bisericii primare.

În scrisorile lui Pavel, Acvila și Priscila sunt menționați în mod repetat, indicând legătura strânsă pe care au avut-o cu apostolul. Ei sunt menționați în Romani 16:3-5, unde Pavel îi numește pe aceștia „colaboratori în Hristos Isus” și vorbește despre riscurile pe care și le-au asumat pentru el.

Acvila și Priscila sunt exemple de credincioși devotați și parteneri în lucrarea evanghelizării și consolidării credinței creștine. Contribuția lor la răspândirea creștinismului și la întărirea credinței în comunitățile primare creștine este recunoscută și apreciată în tradiția creștină.