Cea mai importantă rugăciune care se spune de Crăciun: Aduce binecuvântări asupra întregii familii și a oamenilor dragi
Creștinii de pretutindeni celebrează Nașterea lui Iisus Hristos pe data de 25 decembrie, o sărbătoare de mare importanță ale cărei tradiții și obiceiuri sunt respectate cu sfințenie chiar și în ziua de astăzi. Fecioara Maria l-a născut pe Domnul nostru Iisus Hristos într-o peșteră care servea ca adăpost pentru animale, la care Magii de la Răsărit au venit cu trei daruri, aur, smirnă și tămâie.
În ziua de Crăciun, aparte de colindele care cântă în orice casă și despre care se spune că aduc noroc, mai ales dacă sunt cântate de colindători, tradiția spune să pui în apa în care te speli o monedă sau ceva de argint, ca să fii ferit tot anul de boli și să ai noroc la bani. Grâul pe care l-ai pus la încolțit de Sfântul Andrei trebuie să îl ții pe masa de Crăciun, iar crenguțele de vâsc nu ar trebui să-ți lipsească din casă.
Acatistul Nașterii Domnului este una dintre rugăciunile de căpătâi pe care creștinii o spun la nevoie sau cu ocazia celor mai importante evenimente creștine. Pentru a avea efectul eficient asupra spiritului și sufletului, trebuie rostită cu credință, cu sufletul curat și cu răbdare. Ea va avea efecte pozitive și va aduce binecuvântări asupra întregii familii și a oamenilor dragi, aduce liniște, pace în suflet. Poate liniști orice temperament agitat, orice atitudine îngrijorată, liniștește mintea și spiritul:
„Stăpâne, Doamne Dumnezeule, Atotțiitorul, când Te-ai născut din Fecioara Maria în Betleemul Iudeii, cu spaimă făpturile s-au minunat și lumea s-a bucurat de Nașterea Ta, Cel ce ai făcut pe om după chipul și asemănarea Ta și i-ai dat botezul spre pocăință; Care ne-ai adus pe noi la preacuratele zilele acestea pentru înfrânarea patimilor, spre nădejdea Învierii, și ne îndreptezi pe noi spre adevărul dumnezeirii Tale și ai luminat mintea noastră spre a Te cunoaște pe Tine, Fiul lui Dumnezeu, Care ridici păcatele a toată lumea. Tu şi acum, Stăpâne, Iubitorule de oameni, primește pe robii Tăi precum ai primit pe Petru, care se afundase în mare, iar mai pe urmă, lepădându-se de Tine, dar plângând cu amar, iarăși l-ai primit. Că am auzit glas grăind și magii închinându-se cu daruri și îngerii cântând, iar Irod tulburând-se, că Dumnezeu în trup S-a arătat spre mântuirea noastră.
Pe Tine acum, Stăpâne, Iubitorule de oameni, toată făptura Te laudă, grăind: Hristos Se naște, măriți-L! Hristos din ceruri, întâmpinați-L! Hristos pe pământ, înălțați-vă! Puterile îngerilor se bucură, cetele mucenicilor se veselesc văzând mărita și cinstita serbare,
Și toți după vrednicie o laudă cu inima și cu buzele. Și acum, Bunule, Iubitorule de oameni, primește pe robii Tăi, precum și plecarea genunchilor și umilința noastră, ca plinind poruncile Tale, curați și neprihăniți, ajungând acum la cinstită Nașterea Ta, să ne împărtășim cu Preacuratul Trup și Cinstitul Sânge al Tău, Domnul nostru Iisus Hristos, Căruia se cuvine mărirea, cinstea și închinăciunea, împreună și Tatălui și Duhului Sfânt, acum și pururea și în vecii vecilor.
Amin!”