Arhiepiscopia Sibiului, decizie radicală în privința filmului „Arsenie. Viața de apoi”: „Este o nefericită încercare de a batjocori un popor!” Reacția Patriarhiei
Arhiepiscopia Sibiului a cerut ca filmul „Arsenie. Viața de apoi”, realizat de regizorul Alexandrul Solomon, să nu fie difuzat în județul Sibiu.
„Cu îngrijorare asistăm la o întoarcere periculoasă la metodele de dezinformare și denigrare consacrate de dictaturile bolșevice. Teoria critică a neomarxismului cultural a pătruns adânc în mass-media românească. Se critică instituțiile fundamentale pe care se bazează ființa poporului nostru, începând cu Biserica, cu familia și cu patria. În acest demers neomarxist se încadrează și recenta producție cinematografică a regizorului Alexandru Solomon. Încadrat fals în ciclul documentarelor, filmul este o nefericită încercare de a batjocori un popor și valorile lui spirituale”, se arată în mesajul Arhiepiscopiei Sibiului.
Arhiepiscopia Sibiului susține în mesaj că viața părintelui Arsenie Boca a fost jignitor parodiată, fiind un pretext de ridiculizare și jignire a mii și mii de credincioși ai Bisericii Ortodoxe. Filmul caricaturizează și profanează memoria Părintelui Arsenie Boca, care încă din timpul vieții a fost numit în evlavia poporului nostru Sfântul Ardealului.
„Părintele Arsenie a fost un monah de vocaţie care a format în plan duhovnicesc generații întregi de credincioși. În contextul aridităţii sociale şi spirituale a ţării noastre dinaintea şi după cel de-al Doilea Război Mondial, slujirea, propovăduirea şi activitatea duhovnicească a Părintelui Arsenie de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, iar apoi de la Prislop, au constituit un autentic izvor de hrană şi învăţătură spirituală pentru mii şi mii de suflete însetate de har sau rănite de diferite suferinţe şi încercări”, se mai arată în scrisoare.
De asemenea, Arhiepiscopia Sibiului cere conducerii CNM Astra și Festivalului să nu fie permisă proiecție filmului în județ, deși regizorul a primit aprobarea Arhiepiscopiei de a filma la Sâmbăta de Sus.
„Viaţa părintelui Arsenie este grosolan şi jignitor bagatelizată: un personaj care îl reprezintă pe Părintele Arsenie îşi permite să fumeze îmbrăcat haină monahală arătând pe tot parcursul filmului prin gesturi, atitudini şi cuvinte explicit ura şi antipatia faţă de personalitatea marelui duhovnic. („Îmi e antipatic (părintele Arsenie, n.), lumea spune că a făcut minuni…” – min. 01:05:23). Aceeași atitudine ironică și jignitoare o au toate personajele care joacă în acest film: aşa-zișii pelerini atent selectați de către regizor apar în diverse ipostaze purtând căciuli cu chipuri de animale (min. 10:40), schimonosindu-se, făcând lucruri caraghioase în incinta Mănăstirii Sâmbătă, ridiculizând și jignind mii și mii de pelerini care vin la mormântul părintelui Arsenie”, se mai arată în scrisoare.
Patriarhia Română reacționează
Biserica nu poate și nici nu-și propune să interzică vreodată ceva în spațiul public, spune Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, după ce Arhiepiscopia Sibiului a cerut interzicerea documentarului „Arsenie. Viața de apoi”.
„Solicitarea arhiepiscopiei Sibiului este una strict locală, eparhială. Fiecare eparhie este autonomă administrativ. Motivația o constituie apărarea imaginii unei personalități reale a Bisericii, respectiv a părintelui Arsenie Boca, perceput de mulți credincioși ca un sfânt al Ardealului. Chiar dacă nu a fost canonizat încă. O abordare ireverențioasă, fie ea și , a unei personalități religioase va stârni totdeauna și oriunde în lume o reacție critică sau de protest. Un vechi și înțelept gând spune ”, a reacționat Bănescu.
Potrivit acestuia, Biserica nu poate și nici nu-și propune să interzică vreodată ceva în spațiul public: „Rolul ei, printre altele, este să ofere convingător repere morale și spirituale pe care oamenii să le accepte liber, în bună cunoștință de cauză. De aici rezidă și rolul înalt pedagogic al Bisericii. Biserica nu este o instituție care emite interdicții, ci o comunitate vie de credință profund modelatoare. Un spațiu al rafinării și vindecării prin rugăciune și dragoste pentru ceilalți. Acest lucru ar trebui să fie conștientizat la nivel personal și comunitar, inclusiv eparhial”.
Arhiepiscopia Sibiului a cerut într-o scrisoare deschisă interzicerea documentarului „Arsenie. Viața de apoi”, considerând că „acest film, așa-zis documentar, caricaturizează și profanează memoria Părintelui Arsenie Boca, care încă din timpul vieții a fost numit în evlavia poporului nostru Sfântul Ardealului”.
„Demersul artistic pe care acest film îl propune nu este unul sincer, căci în spatele unei lamentabile arte cinematografice există un mesaj vădit discriminator și jignitor. Autorul se declară încă din debutul filmului ‘sufocat’ de prezenţa Bisericii Ortodoxe în spaţiul public şi îşi propune în pseudo-documentarul său să o denigreze, atacând personalitatea părintelui Arsenie. (…) Într-un mod cu totul nesincer a fost obținută și aprobarea din partea Arhiepiscopiei Sibiului de a filma la Mănăstirea Sâmbătă de Sus, stipulându-se în cererea adresată nouă că se dorește ‘realizarea unui film documentar despre viața Părintelui Arsenie Boca….’, realizatorii fiind ‘însoțiți la filmare de circa 20 de pelerini (aceste persoane sunt alese de către noi, sunt enoriași care merg la pelerinaje în toată țara)’. Realitatea prezentată pe peliculă este cu totul diferită: filmul nu este documentar, ci o parodie ieftină în care pretinșii pelerini defăimă prin cuvinte și atitudini atât locurile acelea, cât și actul de pelerinaj în sine la mormântul părintelui Arsenie”, susțin cei de la Arhiepiscopia Sibiului.
Potrivit acestora, viaţa părintelui Arsenie este „grosolan şi jignitor bagatelizată: un personaj care îl reprezintă pe Părintele Arsenie îşi permite să fumeze îmbrăcat în haină monahală arătând pe tot parcursul filmului prin gesturi, atitudini şi cuvinte explicit ura şi antipatia faţă de personalitatea marelui duhovnic”.
Și conducerea Muzeului ASTRA a reacționat mai devreme, susținând că nu a intervenit niciodată asupra selecției de filme pentru festivalul ASTRA Film, lăsând specialiștii să decidă: „Dialogul prilejuit de fiecare proiecție a reprezentat cadrul unei exprimări libere, în care au fost evidențiate atât fapte de laudă, cât și greșeli”.